Salarizarea și alte drepturi salariale ale muncitorilor din construcții

 Art. 77

1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.

3) La stabilirea și la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, obțiuni politice, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, aparteneță ori activitate sindicală.

Art. 78

Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.

Art. 79

1) Salariul se plătește înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor.

2) În caz de faliment sau lichidare judiciară a unității, angajații au calitate de creditori privilegiați, iar drepturile lor bănești constituie creanțe prioritare, urmând să fie plătite integral înainte de revendicările celorlanți creditori.

Art. 80

1) Nivelurile salariale minime la nivel de unitate se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile.

2) Salariul individual se stabilește prin negocieri individuale între angajator și angajat.

3) Salariul de bază se stabilește astfel încât să se asigure o diferențiere echitabilă în raport cu cerințele de pregătire profesională necesară executării sarcinilor sau operațiilor ce revin fiecărui loc de muncă. În acest scop se aplică sisteme de clasificare specifice, sub formă de rețele de coeficienți sau rețele de salarii. La diferențierea salariilor de bază, prin intermediul unor rețele de coeficienți sau rețele de salarii, se va ține seama, în principal, de conținutul activității, de gradul de autonomie și inițiativă în muncă, de nivelul necesar de tehnicitate și pregătire prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare și, respectiv, de fișa postului, utilizate în unitate, precum și de cerințele de formare profesională, de adaptarea și experiența în muncă.

4) Pentru locurile de muncă și activitățile cu condiții diferite de cele normale, potrivit normelor de protecție a muncii în vigoare, se acordă sporuri la salariul de bază.

Art. 81

1) Salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității.

2) În scopul promovării intereselor și apărării drepturilor salariaților, confidențialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatelor sau, după caz, reprezentanților salariaților, în strictă legătură cu interesele acestora și în realația lor directă cu angajatorul.

Ajutorul de șomaj în România

 Pentru a beneficia de prestaţii de şomaj, cetăţenii care au lucrat în România şi se află în situaţie de şomaj trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

• să aibă un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni care preced data înregistrării cererii pentru acordarea prestaţiei de şomaj;
• să nu realizeaze venituri sau să realizeze din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
• să nu îndeplinească condiţiile de pensionare;
• să fie înregistraţi la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări de şomaj, după cum urmează:

• în calitate de salariat: 
      1. angajatului i se opreşte 0,5% din salariu de către angajator
      2. angatatorul va plăti o contribuţie de 1% aplicată sumei veniturilor
• în calitate de lucrător independent: asigurarea este facultativă, contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj reprezintă 1,5% din venitul lunar declarat în contractul de asigurare.

Prestaţia de şomaj se acordă şomerilor, pe perioade diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

• 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 1 an;
• 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
• 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Cuantumul prestaţiei de şomaj este:

• 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;
• 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
• 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;
• 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 ani.

Protecție socială pentru muncitorii din construcții

  În baza legii 215 din 1997 a fost înființată Casa Socială a Constructorilor, o organizație paritară, de protecție socială, care are ca scop, oferirea de protecție socială muncitorilor firmelor de construcție în perioada de iarnă. Firmele din construcții au posiblitatea ca în perioada 1 noiembrie - 31 martie să utilizeze acest fond de protecție socială, pentru un maxim de 120 de zile, pentru a plăti salariații în perioada de inactivitate datorată condițiilor meteorologice nefavorabile. 

   Pentru a putea utiliza aceste fonduri, firmele trebuie să semneze cererea de aderare la Casa Socială a Constructorilor. Pentru mai multe informații accesați situl Casei Sociale a Constructorilor.

   

Perioada de probă în sectorul construcțiilor

 1) Pentru verificare aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcții executive și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere.

2) Salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată poate fi supus unei perioade de probă, care nu va depăși:

a) 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni;

b) 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 și 6 luni;

c) 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni;

d) 45 de zile lucrătoare în cazul salariaților încadrați în funcții de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.

Drepturile și obligațiile salariaților din sectorul construcțiilor

    Potrivit Contractului Colectiv de Muncă, semnat pentru sectorul Construcții Civile și Industriale, salariații au următoarele drepturi și obligații:

1)  Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;

b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal;

c) dreptul la concediul de odihnă anual;

d) dreptul la egalitate de șanse și tratament;

e) dreptul la demnitate în muncă;

f) dreptul la securitate și sănătate în muncă;

g) dreptul de a avea acces la formare profesională;

h) dreptul la informare și consultare;

i) dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;

j) dreptul la protecție în caz de concediere;

k) dreptul la negociere colectivă și individuală;

l) dreptul de a participa la acțiuni colective;

m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;

n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

2) Salariatului îi revine, în pricipal, următoarele obligații:

a) obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile care îi revin comform fișei postului;

b) obligația de a respecta discipina muncii;

c) obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum și în contractul individual de muncă;

d) obligația de fidelitate față de angajator în executatarea atribuțiilor de serviciu;

e) obligația de a respecta măsurile de securiate și sănătate a muncii în unitate;

f) obligația de a respecta secretul de serviciu;

g) alte obligații prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

Negocierea contractelor colective de muncă (legea 367/2022)

 ART. 95 

 Prezentul titlu reglementează organizarea şi desfăşurarea negocierilor colective, precum şi încheierea contractelor colective de muncă sau a acordurilor colective de muncă, după caz. 

 ART. 96 

 (1) Prin încheierea contractelor colective de muncă se urmăreşte promovarea şi apărarea intereselor părţilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă şi asigurarea păcii sociale. 

 (2) Contractele colective de muncă se pot negocia la nivel de unităţi, la nivel de grupuri de unităţi la nivel de sectoare de negociere colectivă şi la nivel naţional. 

 (3) Angajatorii care intenţionează să negocieze contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, definit conform art. 1 pct. 22, pot constitui în mod voluntar grupul de unităţi, atât prin hotărâre judecătorească de constituire, cât şi prin proces-verbal sau orice altă convenţie scrisă între părţi. 

 (4) Fac parte din contractele colective de muncă şi convenţiile dintre părţile semnatare ale acestora prin care se soluţionează conflictele colective de muncă, precum şi hotărârile arbitrale în această materie, de la data pronunţării acestora. Hotărârile arbitrale se transmit depozitarului contractului colectiv de muncă pentru înregistrare.

ART. 97

 (1) Negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi/lucrători, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă. 

 (2) Iniţiativa negocierii colective aparţine oricăruia dintre partenerii sociali. #M1 

 (3) În cazul în care există încheiat un contract colectiv de muncă în vigoare, iniţiatorul negocierii colective, potrivit alin. (2), poate iniţia negocierea cu cel puţin 60 de zile calendaristice înaintea expirării contractelor colective de muncă sau a expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă la nivel de unitate/grup de unităţi/sector de negociere colectivă. #B 

 (4) Durata negocierii este de maximum 45 de zile. Durata maximă poate fi depăşită doar prin acordul părţilor. 

 (5) Contractele colective de muncă pot să prevadă renegocierea periodică a oricăror clauze convenite între părţi. #M1 

 ART. 98 

 (1) În termen de 15 zile calendaristice de la data declanşării procedurilor de negociere prevăzute de art. 97 alin. (3) la acel nivel, angajatorul are obligaţia să convoace toate părţile îndreptăţite în vederea negocierii contractului colectiv de muncă şi să organizeze prima şedinţa de negociere. 

 (2) La prima şedinţă a părţilor se stabilesc informaţiile publice şi cu caracter confidenţial pe care angajatorul sau organizaţia patronală le va pune la dispoziţia părţii sindicale sau a reprezentanţilor angajaţilor/lucrătorilor şi data până la care urmează a îndeplini această obligaţie. 

 (3) Regimul informaţiilor confidenţiale puse la dispoziţie de angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor, cu modificările şi completările ulterioare. 

(4) Informaţiile pe care angajatorul le va pune la dispoziţia părţii sindicale şi/sau a reprezentanţilor angajaţilor/lucrătorilor, trebuie să permită o analiză a situaţiei economicofinanciare şi vor cuprinde cel puţin date referitoare la: 

 a) situaţia economico-financiară a unităţii la zi, precum şi perspectiva de evoluţie a acesteia pe următoarea perioadă contractuală; 

 b) situaţia, structura şi evoluţia estimată a ocupării forţei de muncă, precum şi eventualele măsuri preconizate pe următoarea perioadă contractuală; 

 c) măsurile propuse privind organizarea muncii, programului şi a timpului de lucru pe următoarea perioadă contractuală; 

 d) măsurile propuse privind protecţia drepturilor angajaţilor/lucrătorilor în caz de transfer al unităţii sau a unei părţi a acesteia; 

 e) măsuri propuse de angajator privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a angajaţilor/lucrătorilor pe următoarea perioadă contractuală. #M1 

 (5) Părţile vor consemna în procesul-verbal al primei şedinţe următoarele: 

 a) componenţa nominală a echipelor de negociere pentru fiecare parte, în baza unei împuterniciri scrise; 

 b) nominalizarea persoanelor mandatate să semneze contractul colectiv de muncă; 

 c) durata maximă a negocierilor convenită de părţi;

d) locul şi calendarul şedinţelor; 

 e) în cazul sindicatelor afiliate, existenţa dovezii reprezentativităţii sindicatului, federaţiei sau confederaţiei, după caz, iar în cazul sindicatelor nereprezentative şi neafiliate, numărul de membri de sindicat din unitate; 

 f) în cazul în care nu există organizaţii sindicale, dovada alegerii reprezentanţilor angajaţilor/lucrătorilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 57 şi 58; 

 g) existenţa dovezii convocării tuturor părţilor îndreptăţite să participe la negociere; 

 h) pentru negocierile la nivel de unitate existenţa dovezii personalităţii juridice a organizaţiilor sindicale; 

 i) alte detalii privind negocierea. #B 

 (6) Data primei şedinţe de negociere reprezintă data certă la care se consideră că negocierile au fost declanşate. 

 (7) La fiecare şedinţă de negociere se încheie procese-verbale semnate de reprezentanţii mandataţi ai părţilor, în care se consemnează conţinutul negocierilor. 

ART. 99 

 (1) La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor colective de muncă părţile sunt egale şi libere. (2) Este interzisă orice intervenţie a autorităţilor publice, sub orice formă şi modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor colective de muncă. #M1 

 (3) La contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de negociere colectivă sau la nivel de grup de unităţi, organizaţiile patronale sau angajatorii care nu sunt semnatare/semnatari ale/ai contractelor colective de muncă pot adera ulterior la acestea în baza unei solicitări scrise adresate părţilor semnatare ale contractului colectiv de muncă la acel nivel. Solicitarea de aderare se transmite şi depozitarului. #B 

 ART. 100 

 (1) Clauzele contractelor colective de muncă pot stabili drepturi şi obligaţii numai în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege. 

 (2) La încheierea contractelor colective de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile angajaţilor/lucrătorilor au un caracter minimal. 

 (3) Contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivel superior. 

 (4) Contractele individuale de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile.

(5) Clauzele contractuale ale contractelor colective de muncă pot face referire, fără a afecta principiul libertăţii contractuale, şi asupra următoarelor elemente: 

 a) stabilirea coeficienţilor minimi de ierarhizare pe categorii de angajaţi/lucrători, ţinând cont de standardele ocupaţionale corespunzătoare; 

 b) măsurile adoptate pentru consilierea şi evaluarea profesională a angajaţilor/lucrătorilor; 

 c) măsurile privind armonizarea vieţii de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru şi timpul de odihnă; 

 d) reglementări privind condiţiile de muncă şi cele referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă a angajaţilor/lucrătorilor; 

 e) modalităţile de informare şi consultare a angajaţilor/lucrătorilor, ce exced prezentei legi.

Salariul minim în România pentru anul 2025

  Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, se majoreză de la 3700 lei brut, la 4050 lei brut. Astfel, un muncitor va primi un net de 2574 lei, în loc de 2363 lei cât a primit în 2024.

  Referitor la salariul minim în sectorul construcțiilor, va rămâne același ca și în 2024, adică 4582 lei brut, iar salariul net, datorită eliminării facilităților fiscale, va scădea de la 3196 lei la 2721 lei.

Cazinoul din Sinaia

 Cazinoul Sinaia, gazdă a numeroase conferințe, simpozioane, congrese și reuniuni naționale și internaționale, este, în același timp, locul preferat pentru organizarea unor expoziții deosebite de artă plastică și fotografie, lansări de carte, concerte și spectacole. Într-un cadru intim oferit de sala de concerte a Castelului Peleș, se organizează manifestări specific culturale, seri muzicale, concerte.

Este situat în parcul „Dimitrie Ghica” și a fost construit la inițiativa lui Carol I. Construcția a început în anul 1911 și a fost terminată în mai puțin de 7 luni. Cazinoul a fost inaugurat în 5 iulie 1912. Închis temporar, printr-un decret regal, în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic, a fost reinaugurat în 1913, printr-un concert al tânărului, pe atunci, genial violonist român George Enescu, precum și prin prezența pe marea scenă a Cazinoului a unui spectacol de înaltă ținută a dramaturgului Alexandru Davila (pe atunci și director al Teatrului din București), la care au asistat familia regală și Titu Maiorescu, pe atunci prim ministru al țării, reinaugurare care s-a încheiat cu jocuri de artificii.

Lucrările au fost supravegheate de arhitectul Petre Antonescu, care era și autorul planurilor.

Cazinoul l-a avut ca prim acționar pe baronul Edgar de Marçay, acționar și al cazinoului din Monte Carlo, după arhitectura căruia a fost construit și cel din Sinaia.

Casinoul a funcționat cu intermitențele în timpul celor două războaie mondiale când a devenit centru de refugiați și răniți.

Casinoul a funcționat de la inaugurare până în 1947, când sistemul comunism din România au interzis jocurile de noroc.

Sala de Teatru este renumită prin acustică, arhitectură și deja celebrul pian la care a cântat George Enescu la inaugurarea clădirii, în anul 1913, având o capacitate de 400 de locuri.

Castelul Cantacuzino

    Castelul Cantacuzino este situat în localitatea Bușteni (Prahova) și a fost construit în anul 1911, la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost ministru al României. Castelul, construit în stil neoromânesc, este înconjurat de un parc ale cărui alei te poartă spre cascade, fântâni arteziene și grotă. Edificiul a fost realizat în piatră și cărămidădupă planurile arhitectului Grigore Cerchez și se întinde pe o suprafață de 3148 mp. 

Până în 1930, castelul a deservit ca reședință de vară a familiei prințului Grigore Cantacuzino. Clădirea a aparținut familiei Cantacuzino până la naționalizarea din 1948, devenind apoi un sanatoriu al Ministerului de Interne. Ea adăpostește astăzi un muzeu.

Ansamblul castelului este format din 4 corpuri. Pavilionul central are o suprafață la sol de 1.200,3 m² și 3.148,02 m² în total (demisol, parter și etaj). Pavilionul de serviciu are parter și etaj, pentru o suprafață totală de 403,80 m². Vila administrativă are un singur nivel, de 114,41 m². Al patrulea corp îl reprezintă capela.

Pe lângă numeroasele motive ornamentale prezente în interiorul edificiului, în pavilionul central se regăsește o galerie de picturi murale unică în România, realizată pe piele de Cordoba. Galeria cuprinde douăsprezece portrete în mărime naturală ale principalilor membri ai familiei Cantacuzino din ramura valahă.

Tot în pavilionul central, în Sala de Bal, se regăsește o colecție de heraldică unică în România, reprezentând 27 de blazoane ale neamurilor boierești înrudite cu familia Cantacuzino.

La exteriorul castelului, deasupra intrării principale, se află stema familiei Cantacuzino, sculptată în piatră. Intrarea principală dinspre parc dispune și de o largă terasă realizată în piatră, care oferă o panoramă spectaculoasă asupra Bucegilor, împreună cu Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman. Pe aceeași latură a castelului, la primul etaj, se află frumoasa logie a castelului Cantacuzino, construită în stil brâncovenesc, având coloane din piatră cu capiteluri și arcade trilobate. În această logie s-au fotografiat Regina Maria a României, Principesa Ileana și primul Patriarh al acestei țări, Miron Cristea, alături de mirii George Cantacuzino, nepotul Nababului și unul din marii arheologi ai României, și Zoe Grecianu, fiica unor mari boieri ai vremii, în 1928.

În 1923, în semn de omagiu adus prințului Grigore Cantacuzino, deasupra intrării din curtea interioară a castelului, a fost sculptat în piatră textul: „Eu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu soția mea Ecaterina născută Băleanu, clădit-am acest castel în amintirea străbunilor și pentru adăpostul urmașilor.”

Tot în curtea interioară a castelului, pe latura estică, se află un turn de vânătoare.

Castelul este împrejmuit de o curte care se desfășoară pe o suprafață de 3,5 ha. Grădina de la baza palatului cuprinde trei havuzuri, dintre care două cu fântâni arteziene, iar aleea principală a parcului este mărginită de copaci aliniați, respectând stilul parcurilor din capitalele europene. Un alt element distinctiv al grădinii este reprezentat de o grotă antropică.

În perioada 1935-1936, în parcul castelului a fost construită o biserică mică din lemn care poartă hramul Sfântului Gheorghe-Biruitorul. La sfințirea ei, în data de 13 septembrie 1936, au fost invitate Regina Maria a României și Principesa Ileana. Edificiul din lemn se află pe locul unde înainte exista o veche biserică adusă de strămoșii prințului Grigore Cantacuzino din Maramureș, în sec al XVIII-lea.

În afara curții care împrejmuiește castelul, domeniul Cantacuzino dispune de alte 970 ha de pădure aflate pe versantul Zamora.În perioada post-comunistă, castelul a fost retrocedat moștenitoarei pe linie directă, Ioana Cantacuzino, strănepoata Nababului.

Castelul se află astăzi în proprietate privată și a fost deschis publicului larg începând cu anul 2010. De atunci primește, anual, zeci de mii de vizitatori din țară și din străinătate. Turiștii pot vizita curtea, care a fost îmbogățită cu diverse sculpturi realizate de artiști autohton și din străinătate. De asemenea, turiștii au acces la interiorul castelului, în cadrul tururilor zilnice organizate cu ajutorul ghizilor.  

La etajul superior al castelului, începând cu anul 2015, s-a deschis o galeria de artă care adăpostește periodic expoziții cu lucrări ale unor artiști celebri.

Pe lângă elementele sale tradiționale, începând cu anul 2016, curtea castelului găzduiește un parc de aventură pentru copii și părinți, precum și două restaurante cu terasă, deschise în 2012, respectiv 2020.  

Andreea Maria Cozachevici - concursul „ FII STAR ÎN ȚARA TA”

   Andreea Maria Cozachevici a participat la concursul de interpretare „FII STAR ÎN ȚARA TA” unde a obținut trofeul concursului.

Reddito di cittadinanza

Da aprile 2019 sarà possibile ottenere il reddito di cittadinanza. Nel caso in cui tutti i componenti del nucleo famigliare abbiano un’età pari o superiore a 67 anni è possibile fare domanda anche per la pensione di cittadinanza.
Le domande si potranno presentare a partire dal 6 marzo 2019.
Il reddito di cittadinanza ha una durata di 18 mesi, rinnovabile per altri 18 mesi. Per poter fare domanda bisogna rispettare questi requisiti:

• essere cittadino italiano o europeo o lungo soggiornante e risiedere in Italia da almeno 10 anni, di cui gli ultimi 2 in via continuativa;
• avere un ISEE in corso di validità inferiore a 9.360€ (vieni al CAF per rinnovare l’attestazione ISEE);
• possedere un patrimonio immobiliare, diverso dalla prima casa di abitazione, non superiore a 30.000 euro;
• avere un patrimonio finanziario non superiore a 6.000 euro che può essere aumentato in base al numero dei componenti del nucleo familiare e delle eventuali disabilità presenti nello stesso;
• avere un reddito familiare inferiore a 6.000 € moltiplicato per la scala di equivalenza ed una maggiorazione di 3.360 € nel caso in cui il nucleo familiare risieda in un’abitazione in affitto. Tale soglia è incrementata a 7.560 € per chi ha diritto alla Pensione di Cittadinanza con una maggiorazione di 1.800 € nel caso di abituazione in affitto
• nessuno dei componenti il nucleo familiare deve possedere a qualsiasi titolo auto acquistate di prima immatricolazione nei sei mesi precedenti alla richiesta o di auto con cilindrata superiore ai 1.600 cc o moto di cilindrata superiore ai 250 cc immatricolati la prima volta nei due anni precedenti.

Si può presentare la domanda direttamente online sul sito dedicato del Ministero del lavoro, agli Uffici Postali e ai Centri di Assistenza Fiscale. Per avere diritto al reddito di cittadinanza bisogna dichiararsi immediatamente disponibili al lavoro e ad aderire ad un programma d’inserimento lavorativo.

http://www.caf.lazio.it/2019/02/18/reddito-di-cittadinanza/

Sunt puiuț di sucevean - Andreea Maria Cozachevici

Melodia "Sunt puiuț di sucevean" interpretat de Andreea Maria Cozachevici interpretat în cadrul spectacolului "Vis de copil în casa bunicilor" organizat în localitatea Grănicești (Suceava).

Servicii consulare pentru cetăţenii români.

Documente de călătorie şi de identitate

    1.Paşaportul simplu electronic 

• Cetăţeni români adulţi cu domiciliul în România
• Cetăţeni români minori cu domiciliul în România
• Cetăţeni români adulţi cu domiciliul în Italia
• Cetăţeni români minori cu domiciliul în Italia

     2.Titlul de călătorie
     3.Cartea de identitate

Transcrierea actelor de stare civilă emise de autorităţile străine

1. Certificate de naştere
2. Certificate de căsătorie
3. Certificate de deces
4. Înscrierea în România a divorţului pronunţat în Italia

Acte notariale

1. Redactare/autentificare înscrisuri
2. Legalizarea copiilor de pe inscrisuri
3. Legalizarea traducerilor
4. Declaraţia de stare civilă şi NULLA OSTA AL MATRIMONIO

Cetăţenia română

1. Clarificarea cetăţeniei române
2. Redobândirea cetăţeniei române
3. Renunţarea la cetăţenia română

Informaţii utile

1. Apostila Conventiei de la Haga din 1961
2. Permisul de conducere
3. Transferul de pensii si certificatul de viaţă
4. Publicaţii de căsătorie
5. Adeverinţa electorală

Assegno di natalità per i bambini nati dall'1 gennaio 2015 in Italia.

Assegno di natalità di cui all'articolo 1, commi da 125 a 129 della Legge 23 dicembre 2014, n. 190 e Decreto Presidente Consiglio dei Ministri 27 febbraio 2015 (c.d. bonus bebè).

Per ottenere l'assegno di natalità occorre possedere determinati requisiti di legge e presentare domanda all'Inps esclusivamente per via telematica mediante una delle seguenti modalità:

• WEB - www.inps.it - sezione "Servizi online" > "servizi per il cittadino" > autenticazione con il PIN dispositivo > domanda di prestazioni a sostegno del reddito > assegno di natalità;
• CONTACT CENTER INTEGRATO - numero verde 803.164 (gratuito da rete fissa) o numero 06 164.164 (da rete mobile con tariffazione a carico dell'utenza chiamante);
• PATRONATI - attraverso i servizi offerti gratuitamente dagli stessi.

Il servizio on line per richiedere l'assegno di natalità è disponibile nel menu "servizi online" del sito www.inps.it dall'11 maggio 2015. Una volta inseriti i dati per l'invio on line della domanda (compreso il cellulare), al termine dell'istruttoria, INPS comunica al richiedente tramite sms che la domanda è stata definita. Da quel momento il richiedente può visualizzare l'esito della domanda (accolta o respinta) accedendo al servizio, tramite il percorso sopra indicato, e selezionando nel menù la voce "consultazione domande". Qualora nel compilare la domanda l'Utente indichi anche il suo indirizzo di Posta Elettronica Certificata (PEC), può ricevere direttamente nella sua casella il provvedimento di accoglimento o reiezione della domanda.

A chi spetta

L'assegno va a beneficio dei nuclei familiari in cui sia presente un figlio nato o adottato o in affido preadottivo, disposto ai sensi della legge 184 del 1983, tra il 1° gennaio 2015 e il 31 dicembre 2017 e che siano in possesso di un ISEE in corso di validità non superiore a 25.000 euro.

Qualora il figlio nato o adottato nel triennio 2015-2017 sia collocato temporaneamente presso un'altra famiglia ai sensi dell'art. 2 della legge 184 del 1983, l'assegno è corrisposto all'affidatario, su apposita domanda e limitatamente al periodo di durata dell'affidamento.

Il valore dell'ISEE è calcolato in riferimento al nucleo familiare del genitore richiedente, secondo le nuove regole introdotte dal Decreto del Presidente del Consiglio dei Ministri, 5 dicembre 2013, n. 159.

Qualora il figlio sia affidato temporaneamente ad una famiglia o persona singola il requisito dell'ISEE è calcolato con riferimento al nucleo familiare del quale fa parte il minore affidato: precisamente, i minori in affidamento temporaneo sono considerati nuclei familiari a sé stanti ma l'affidatario ha facoltà di considerarli parte del proprio nucleo.

Per richiedere l'assegno è necessario essere in possesso di una Dichiarazione Sostitutiva Unica (D.S.U.) secondo le nuove regole introdotte dal citato D.P.C.M. n. 159/2013. E' necessario inoltre che nel nucleo familiare indicato nella D.S.U. sia presente il figlio nato o adottato o in affido preadottivo. Per tale motivo le D.S.U. presentate nel 2014 non possono essere utilizzate per la domanda di assegno. Si ricorda che il termine di validità di ogni D.S.U. scade il 15 gennaio dell'anno successivo a quello della sua presentazione. Pertanto, decorso tale termine, non si può più utilizzare la D.S.U. scaduta ma occorre presentarne un'altra. Se non si presenta una nuova D.S.U. il beneficio è sospeso fino a quando non viene presentata la nuova D.S.U.

Cosa spetta

E' concesso un assegno annuale per ogni figlio, nato o adottato o in affido preadottivo tra il 1° gennaio 2015 e il 31 dicembre 2017. La misura dell'assegno dipende dal valore dell'ISEE calcolato con riferimento al nucleo familiare:

• 960 euro (80 euro al mese per 12 mesi), nel caso in cui il valore dell'ISEE non sia superiore a 25.000 euro annui;
• 1.920 euro (160 euro al mese per 12 mesi), nel caso in cui il valore dell'ISEE non sia superiore a 7.000 euro annui.

L'assegno spetta dalla data di nascita o di ingresso nel nucleo familiare a seguito dell'adozione o dell'affidamento preadottivo fino al compimento del terzo anno di età oppure fino al terzo anno dall'ingresso nel nucleo familiare a seguito dell'adozione o dell'affidamento preadottivo.

Chi può presentare la domanda

Può presentare la domanda il genitore che sia in possesso dei seguenti requisiti:

• cittadinanza italiana, oppure di uno Stato dell'Unione Europea oppure, in caso di cittadino di Stato extracomunitario, permesso di soggiorno UE per soggiornanti di lungo periodo di cui all'art. 9 del d.lgs. 286 del 1998. Ai fini dell'assegno ai cittadini italiani sono equiparati i cittadini stranieri aventi lo status di rifugiato politico o di protezione sussidiaria (art. 27 del d.lgs. 251 del 2007);
• residenza in Italia;
• convivenza con il figlio (il figlio ed il genitore richiedente, devono essere coabitanti ed avere dimora abituale nello stesso comune);
• ISEE del nucleo familiare di appartenenza del richiedente, oppure del minore nei casi in cui lo stesso faccia nucleo a sé, non superiore ai 25.000 euro all'anno.

Se il figlio è affidato temporaneamente ad una famiglia o persona singola la domanda può essere presentata dall'affidatario.

Se il genitore che ha i requisiti per avere l'assegno è minorenne o incapace di agire per altri motivi, la domanda è presentata, in nome e per conto del genitore minorenne/incapace, dal suo legale rappresentante.

Quando si presenta la domanda e quando decorre l'assegno

La domanda di assegno va presentata di regola una sola volta per ciascun figlio nato o adottato o in affido preadottivo nel triennio 2015-2017.

La domanda può essere presentata da uno dei genitori entro 90 giorni dalla nascita oppure dalla data di ingresso del minore nel nucleo familiare a seguito dell'adozione o dell'affidamento preadottivo disposto ai sensi della legge 184 del 1983. In tale caso l'assegno spetta a decorrere dal mese di nascita o di ingresso in famiglia del figlio adottato a seguito dell'adozione o dell'affidamento preadottivo.

Qualora l'assegno non possa essere più concesso al genitore richiedente (perché ad esempio decaduto dalla potestà genitoriale oppure perché il figlio è stato affidato in via esclusiva all'altro genitore) l'altro genitore può subentrare nel diritto all'assegno presentando per il medesimo figlio una nuova domanda entro i successivi 90 giorni dall'emanazione del provvedimento del giudice con il quale è stata disposta la decadenza dalla potestà oppure l'affidamento esclusivo all'altro genitore. In tale caso, l'assegno spetta al nuovo genitore richiedente dal mese successivo a quello di emanazione del provvedimento giudiziario.

Qualora il figlio venga affidato temporaneamente ad una famiglia o persona singola la domanda può essere presentata dall'affidatario entro il termine di 90 giorni dall'emanazione del provvedimento del giudice o del provvedimento dei servizi sociali reso esecutivo dal giudice tutelare. In tale caso l'assegno spetta a decorrere dal mese di emanazione del provvedimento di affido del Tribunale oppure del provvedimento di affido emanato dai servizi sociali (reso esecutivo dal giudice).

In caso di rinuncia al beneficio a favore dell'altro genitore, quest'ultimo può presentare una nuova domanda di assegno entro 90 giorni dalla rinuncia espressa. L'erogazione dell'assegno, verificati i requisiti di legge in capo al nuovo richiedente, riprenderà secondo la durata complessivamente già concessa e nelle modalità indicate nella nuova domanda.


In caso di decesso del genitore richiedente, l'erogazione dell'assegno prosegue a favore dell'altro genitore. A tale fine quest'ultimo, fornirà all'Istituto gli elementi informativi necessari per la prosecuzione dell'assegno secondo le modalità prescelte, entro 90 giorni dalla data del decesso.

In ogni caso, qualora la domanda è presentata oltre i predetti termini di 90 giorni, l'assegno decorre dal mese di presentazione della domanda.

Per le nascite o adozioni o gli affidamenti preadottivi avvenuti tra il 1° gennaio ed il 27 aprile 2015 (data di entrata in vigore del DPCM 27 febbraio 2015), i termini di 90 giorni scadono il 27 luglio 2015. Se la domanda è presentata oltre questa data, l'assegno spetta a decorrere dalla data di presentazione della domanda.

Chi paga l'assegno

L'INPS paga l'assegno per singole rate mensili, pari ad 80 euro o 160 euro a seconda della misura annua dell'assegno (960 euro o 1.920 euro, secondo il valore dell'ISEE), secondo le modalità indicate dal richiedente nella domanda (bonifico domiciliato, accredito su conto corrente bancario o postale, libretto postale o cata prepagata con IBAN). Il mezzo di pagamento prescelto deve essere intestato al richiedente. In caso di domanda presentata dal legale rappresentante in nome e per conto del genitore minorenne o incapace, il mezzo di pagamento prescelto dev'essere intestato al genitore minorenne/incapace.

Il pagamento dell'assegno è effettuato a partire dal mese successivo a quello di presentazione della domanda. Se la domanda è stata presentata nei termini di legge (entro i 90 giorni), il primo pagamento comprende anche l'importo delle mensilità sino a quel momento maturate.

Quando termina l'erogazione dell'assegno

L'erogazione dell'assegno a favore del richiedente termina:

• quando il figlio compie i tre anni di età oppure quando si raggiungano tre anni dall'ingresso in famiglia del minore a seguito dell'adozione o dell'affidamento preadottivo. I tre anni, pari a 36 mesi, si calcolano a partire dal mese di nascita o di ingresso in famiglia (questo mese incluso);
• quando il figlio raggiunge i 18 anni di età;
• quando il richiedente perde uno dei requisiti previsti dalla legge (ad esempio in caso di trasferimento della residenza all'estero, perdita del requisito della cittadinanza o del titolo di soggiorno, perdita della convivenza con il figlio, ISEE superiore ai 25.000 euro annui, revoca dell'affidamento);
• quando si verifica una delle seguenti cause di decadenza:
  
  • decesso del figlio;
  • revoca dell'adozione;
  • decadenza dall'esercizio della responsabilità genitoriale;
  • affidamento esclusivo del minore al genitore che non ha presentato la domanda;
  • affidamento del minore a terzi.

Il richiedente è tenuto a comunicare all'INPS nell'immediato e, comunque, entro i successivi 30 giorni, la perdita di uno dei requisiti oppure il verificarsi di una delle predette cause di decadenza, fermo restando il recupero da parte dell'INPS delle somme erogate indebitamente.

Qualora il richiedente perda uno dei requisiti previsti dalla legge oppure qualora si verifichi una causa di decadenza, la domanda di assegno può essere presentata per lo stesso figlio dall'altro genitore oppure, in caso di affidamento temporaneo del figlio, dall'affidatario, sempre che sussistano in capo a tali soggetti i requisiti di legge.

Noul art.132-bis din codul stradal italian referitor la numerele de inmatriculare straine.

  Noul art. 132-bis din codul stradal italian, referitor la numerele de inmatriculare straine, a trecut in Camera Deputatilor si a fost trimis in Senat spre votare. Se spune ca ar trebui sa intre in vigoare in primavara acestui an (2015) dupa ce va fi publicat in Gazeta Oficiala.
   In continuare va prezint continutul acestui articol.

 Art. 132-bis. Controlli e adempimenti relativi ai veicoli immatricolati in uno Stato appartenente all’Unione europea o allo Spazio economico europeo.

1. Fermo restando il disposto dell’articolo 132, chiunque, residente anagraficamente in Italia, vi circola alla guida di veicoli immatricolati, in via provvisoria o definitiva, in uno Stato appartenente all’Unione europea o allo Spazio economico europeo deve essere in grado di documentarne le regolari detenzione e circolazione, affinché esse non integrino l’elusione delle disposizioni amministrative e tributarie italiane, in particolare in caso di veicolo proveniente da una precedente immatricolazione in Italia.
2. Qualora manchi una documentazione idonea ai fini del comma 1, si applica al conducente la sanzione amministrativa pecuniaria del pagamento di una somma da euro 84 a euro 335. Alla violazione consegue il ritiro della carta di circolazione del veicolo per trenta giorni. Dell’avvenuto ritiro viene data informazione allo Stato di emissione, e la carta di circolazione è restituita solo all’esito favorevole delle opportune verifiche, oppure decorso tale periodo senza che siano stati adottati ulteriori provvedimenti sanzionatori, cautelari o inibitori, compreso, ove possibile, l’obbligo di reimmatricolazione in Italia. Durante il periodo in cui la carta di circolazione è ritirata la circolazione è consentita attraverso un’apposita menzione da apporre sul verbale di contestazione.
3. Nel caso di veicoli di proprietà di imprese estere di leasing o di locazione senza conducente in disponibilità a persona fisica residente anagraficamente in Italia, o a persona giuridica, anche di diritto estero, con una sede legale o secondaria o di altro genere in Italia, per un periodo superiore a trenta giorni, circolanti nel territorio nazionale, è prescritta la reimmatricolazione con targa italiana, attraverso la domiciliazione di cui all’articolo 134, entro sessanta giorni dall’acquisizione in disponibilità. In mancanza si applica al conducente e all’utilizzatore, separatamente e in solido tra di loro, la sanzione di cui al comma 2 e la carta di circolazione è ritirata e inviata all’ufficio del Ministero delle infrastrutture e dei trasporti – Dipartimento per i trasporti, la navigazione ed i sistemi informativi e statistici competente per il luogo del ritiro per l’effettuazione dell’adempimento omesso. Anche in tale caso è data notizia del ritiro, nonché della reimmatricolazione, allo Stato di emissione della carta stessa.
 4. Con il regolamento possono essere, ove necessario, stabilite disposizioni di dettaglio, nonché modalità di controllo identificativo dei veicoli con targa estera da reimmatricolare in Italia.

Assegni familiari per figli maggiorenni studenti o apprendisti in Italia.

  Con la Circolare numero 13 del 12.01.2007 l'INPS ha introdotto  la possibilità di richiedere gli ANF anche per figli che hanno compiuto il 18° anno di età e fino al compimento dei 21 anni, ma solo a determinate condizioni.

                                 

                                        Quando si possono richiedere e per chi

Solo per le famiglie numerose, così come indicato dalla legge, è stata prevista la possibilità di richiedere l’assegno per il nucleo familiare anche per i figli di età compresa tra 18 e 21 anni purché studenti o apprendisti.

Ai fini della determinazione dell’assegno per il nucleo familiare, in presenza di nuclei numerosi (almeno quattro figli o equiparati di età inferiore a 26 anni) rilevano al pari dei figli minori anche i figli o equiparati di età superiore a 18 anni compiuti ed inferiore a 21 anni compiuti purché studenti o apprendisti.

Come procedere

1. Il primo passo da compiere è far riconoscere il proprio nucleo come numeroso, cioè composto da almeno 4 figli o equiparati che non hanno ancora compiuto 26 anni. Per fare questo l’INPS ha messo a disposizione il modello ANF/NN  che non è altro che un’autocertificazione della propria situazione familiare. N.B. Al posto dell’autocertificazione si possono comunque presentare altresì il certificato di frequenza scolastica/universitaria e/o copia del contratto di apprendistato
2. Il secondo passo è compilare il modello ANF42, cioè il modello che l’INPS ha previsto per richiedere l’autorizzazione ad includere nel proprio nucleo determinati familiari, in questo caso figli maggiorenni.
3. Questi due modelli, compilati in ogni parte, vanno presentati, corredati del Documento d’identità del richiedente, ad uno sportello INPS di propria competenza territoriale.
4. Una volta ricevuta l’autorizzazione dall’INPS, il richiedente può compilare il modello ANF/DIP, allegando l’autorizzazione dell’INPS e presentarla al Datore di Lavoro, che è tenuto quindi a pagare gli assegni familiari anche per i suddetti familiari. Ovviamente potranno essere chiesti anche gli assegni familiari arretrati.
5. Allo stesso modo, chi richiede gli Assegni direttamente all’INPS, ad esempio gli iscritti alla gestione separata o coloro che percepiscono la disoccupazione o la mobilità (ANF/PREST, ANF/GEST.SEP.) dovranno allegare direttamente alla domanda i modelli di cui ai punti 1 e 2 della presente guida.

Nell’applicazione delle tabelle andranno comunque esclusi dal numero dei componenti e dalla determinazione del reddito familiare, oltre ai figli di età compresa tra i 18 e i 21 anni, non aventi la qualità di studente o la qualifica di apprendista, anche i figli di età compresa tra i 21 e i 26 anni, anche se studenti o apprendisti, i quali rilevano solo ai fini dell’individuazione del nucleo numeroso. Cioè nel nucleo in questi casi saranno conteggiati anche loro ma solo per poter dire che si tratta di nucleo familiare numersoso, ma non si potranno richiedere per loro gli ANF ne si dovrà indicare il loro eventuale reddito.
Con il venir meno del requisito relativo al numero dei figli (almeno 4) di età inferiore a 26 anni o con la perdita della qualifica di studente o di apprendista o con il compimento del ventunesimo anno di età tale equiparazione cessa e i figli ultradiciottenni sono esclusi dal nucleo familiare salvo che si trovino, a causa di infermità o difetto fisico o mentale, nell’assoluta e permanente impossibilità di dedicarsi ad un proficuo lavoro.


Fonte: http://www.lavoroediritti.com/2011/09/assegni-per-il-nucleo-familiare-per-figli-maggiorenni-studenti-o-apprendisti/2/#ixzz3V0Vx6ZVG

Programma “Garanzia Giovani” per i giovani con età compresa tra i 16 e i 29 anni.

                                                               Articolo 1
                                                          Principi generali

1. L’Istituto Nazionale della Previdenza Sociale (INPS) è individuato quale Organismo Intermedio
per l’attuazione della Misura “Bonus Occupazione” del “Programma Operativo Nazionale per
l’attuazione della Iniziativa Europea per l’Occupazione dei Giovani”, ai sensi dell’art. 123
comma 6 del Regolamento (UE) n. 1303/2013.
2. L’INPS è competente della completa gestione della misura suddetta, da effettuarsi mediante
le risorse attribuite alle Regioni e alla Provincia Autonoma di Trento in qualità di Organismi
Intermedi del Piano.
3. La gestione della misura da parte dell’INPS avviene nel limite complessivo di spesa pari a euro
188.755.343,66, ripartiti come indicato nella tabella allegata al decreto (allegato n. 1), in
conformità a quanto riportato nelle Convenzioni stipulate dal Ministero del Lavoro e delle
Politiche Sociali (MLPS) con le Regioni ovvero con la Provincia Autonoma di Trento.
4. Con cadenza mensile, dal momento della pubblicazione della circolare, di cui al successivo
articolo 9 comma 1, l’INPS comunica a ciascuna regione i dati relativi agli importi prenotati ed
erogati per il bonus e il saldo disponibile.

                                                                    Articolo 2
                                                          Destinatari dell’incentivo

1. Ai datori di lavoro privati che, senza esservi tenuti, assumono giovani registrati al “Programma
Operativo Nazionale Iniziativa Occupazione Giovani”, spetta un incentivo economico il cui
importo è definito ai sensi dell’articolo 5 del presente decreto.
2. Sono ammessi al “Programma Operativo Nazionale Iniziativa Occupazione Giovani-Misura
Bonus Occupazionale” i giovani di età compresa tra i 16 e i 29 anni (che abbiano assolto al
diritto dovere all’istruzione e formazione, se minorenni), non occupati né inseriti in un
percorso di studio o formazione, in conformità con quanto previsto dall’art. 16 del
Regolamento (UE) 1304/13.
3. Per gli effetti di cui al comma 2 sono considerati non occupati i giovani disoccupati o
inoccupati, ai sensi del decreto legislativo 21 aprile 2000, n. 181 e successive modifiche e
integrazioni;
4. Qualora, al momento dell’istanza preliminare di ammissione all’incentivo di cui all’articolo 9,
comma 1, il giovane non sia ancora stato preso in carico dalla struttura competente, il
Ministero del Lavoro interessa prontamente la regione di adesione ovvero, in caso di scelta
plurima, quella ove ha sede il posto di lavoro; la regione in tal modo individuata procede, nei
successivi 15 giorni, alla presa in carico e contestuale profilazione del giovane. Decorsi
inutilmente i 15 giorni il Ministero del Lavoro procede alla profilazione acquisendo le
informazioni mancanti mediante autodichiarazione del giovane. È fatto salvo l’obbligo della
Regione competente di verificare, su base campionaria, la veridicità dei dati dichiarati.
5. L’incentivo è riconosciuto per le assunzioni effettuate dal giorno successivo alla data di
pubblicazione del presente decreto sul sito internet del Ministero del Lavoro e delle politiche
sociali e fino al 30 giugno 2017, nei limiti delle disponibilità finanziarie riportate nella tabella
allegata al decreto (allegato n. 1).

                                                                     Articolo 3
                                                 Ambito territoriale di ammissibilità

1. Le risorse stanziate nonché la tipologia contrattuale incentivata di cui alla tabella allegata al
decreto (allegato n. 1) vanno riferite alla Regione o Provincia autonoma ove si trova la sede di
lavoro per la quale viene effettuata l’assunzione, indipendentemente dalla residenza del
giovane da assumere.

                                                                      Articolo 4
                                                    Tipologie contrattuali incentivate

1. L’incentivo è riconosciuto ai datori di lavoro che assumono i giovani di cui all’articolo 2 con un
contratto a tempo indeterminato, anche a scopo di somministrazione.
2. Fatte salve le esclusioni desumibili dalla tabella in allegato 1, l’incentivo è riconosciuto ai
datori di lavoro che assumono i giovani di cui all’articolo 2 con un contratto a tempo
determinato, anche a scopo di somministrazione, la cui durata, sia inizialmente prevista per
un periodo pari o superiore a sei mesi.
3. L’incentivo è riconosciuto anche in caso di lavoro a tempo parziale con orario pari o superiore
al 60% dell’orario normale di lavoro.
4. Rientra nell’ambito di applicazione dell’incentivo anche il socio lavoratore di cooperativa, se
assunto con contratto di lavoro subordinato.
5. L’incentivo è escluso per il contratto di apprendistato, per il lavoro domestico, intermittente,
ripartito e accessorio; l’incentivo è altresì escluso per l’assunzione a scopo di somministrazione
qualora l’agenzia somministrante fruisca, in relazione alla medesima assunzione, di
remunerazione per l’attività di intermediazione ed accompagnamento al lavoro, nell’ambito del
“Programma Operativo Nazionale Iniziativa Occupazione Giovani” o di altri programmi a
finanziamento pubblico.
       
                                                                 Articolo 5
                                                         Importo dell’incentivo

1. L’importo dell’incentivo è determinato, in base allo schema allegato al presente decreto
(allegato n. 2), dal tipo di assunzione e dalla classe di profilazione del giovane ammesso al
“Programma Operativo Nazionale Iniziativa Occupazione Giovani”, operata dai Centri per
l’Impiego, dagli altri servizi competenti, di cui all’articolo 1, comma 2, lettera g), del decreto
legislativo 21 aprile 2000, n. 181 e successive modifiche e integrazioni ovvero dal Ministero
del Lavoro nell’ipotesi di cui all’art. 2, comma 4, del presente decreto.
2. In caso di lavoro a tempo parziale l’importo è moltiplicato per la percentuale di part-time.
3. Nel caso in cui, nel periodo di efficacia del contratto a tempo determinato per il quale si
usufruisce dell’incentivo, il rapporto è trasformato a tempo indeterminato, al datore di lavoro
che ne faccia richiesta spetta l’incentivo relativo ai contratti a tempo indeterminato, ridotto
dell’importo già percepito.
4. In caso di rinnovo o proroga del contratto a tempo determinato non è riconosciuto alcun
incentivo ulteriore al datore di lavoro

                                                                    Articolo 6
                                                 Modalità di fruizione dell’incentivo

1. Per i contratti a tempo determinato di durata inferiore a 12 mesi l’incentivo è fruibile in sei
quote mensili di pari importo; per i contratti a tempo determinato di durata pari o superiore a
dodici mesi e per i contratti a tempo indeterminato, l’incentivo è fruibile in 12 quote mensili di
pari importo.
2. In caso di conclusione anticipata del rapporto di lavoro, l’incentivo è proporzionato alla durata
effettiva dello stesso.
3. Per i contratti di assunzione a tempo indeterminato a scopo di somministrazione, l’incentivo
non è corrisposto in relazione agli eventuali periodi di disponibilità; le quote di incentivo non
corrisposte in relazione ai periodi di disponibilità non possono essere recuperate in periodi
successivi.

                                                                    Articolo 7
                                Compatibilità con la normativa in materia di aiuti di stato
                                                 e incumulabilità con altri incentivi

1. In attesa della prescritta autorizzazione da parte della Commissione Europea a seguito di
notifica, gli incentivi di cui al presente decreto sono fruiti nel rispetto delle previsioni di cui al
Regolamento (UE) n. 1407 del 18 dicembre 2013 relativo all’applicazione degli articoli 107 e
108 del trattato sul funzionamento dell’Unione europea agli aiuti «de minimis».
2. Il controllo del rispetto della normativa sugli aiuti di Stato è rimesso all’INPS per tutte le
tipologie di contratto incentivate.
3. L’incentivo non è cumulabile con altri incentivi all’assunzione di natura economica o
contributiva.

                                                                   Articolo 8
                                                         Imputazione delle risorse

1. L’incentivo è concesso dall’INPS nei limiti delle risorse di pertinenza della Regione o Provincia
Autonoma nel cui territorio il giovane è impiegato.
2. In caso di assunzione di un giovane residente in regione diversa dalla sede di lavoro, il
Ministero del Lavoro e delle Politiche Sociali si farà carico della gestione delle operazioni di
compensazione nel rispetto di quanto stabilito nelle convenzioni richiamate in premessa; tale
operazione non ha incidenza nella fruizione dell’incentivo da parte dei datori di lavoro
interessati.

                                                                   Articolo 9
                                           Procedimento di ammissione all’incentivo

1. Al fine di fruire del beneficio di cui al presente decreto, i datori di lavoro interessati devono
inoltrare un’istanza preliminare di ammissione all’INPS esclusivamente in via telematica,
indicando i dati relativi all’assunzione effettuata o che intendono effettuare, con le modalità
definite dall’INPS, tramite circolare entro un mese dalla data di pubblicazione del presente
decreto nella Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana.
2. L’INPS:
a. determina l’importo dell’incentivo spettante in relazione al tipo di assunzione e alla
classe di profilazione attribuita, nell’ambito del “Programma Operativo Nazionale
Iniziativa Occupazione Giovani”, al giovane indicato nell’istanza preliminare;
b. verifica la disponibilità residua della risorsa in relazione alla Regione o alla Provincia
Autonoma di pertinenza e, in caso di disponibilità, comunica, che è stato prenotato in
favore del datore di lavoro l’importo dell’incentivo.
3. Nell’eventualità in cui il giovane non sia stato profilato al momento della presentazione
dell’istanza preliminare si rinvia a quanto stabilito nell’art. 2, comma 4 del presente decreto.
In ogni caso le modalità di ammissione all’incentivo di giovani non profilati al momento della
presentazione dell’istanza preliminare sono dettagliate nella circolare di cui al comma 1 del
presente articolo.
4. Entro sette giorni lavorativi dalla ricezione della comunicazione di prenotazione dell’INPS, il
datore di lavoro – per accedere all’incentivo – deve, se ancora non lo ha fatto, effettuare
l’assunzione.
5. A pena di decadenza, entro quattordici giorni lavorativi dalla ricezione della comunicazione di
prenotazione dell’Istituto, il datore di lavoro ha l’onere di comunicare l’avvenuta assunzione,
chiedendo la conferma della prenotazione effettuata in suo favore.
6. A seguito dell’autorizzazione l’erogazione del beneficio avviene mediante conguaglio sulle
denunce contributive.

                                                                   Articolo 10
                                          Autorizzazione dell’incentivo e limiti di spesa

1. L’INPS autorizza il beneficio di cui al presente decreto nei limiti delle risorse disponibili per
ciascuna Regione e Provincia Autonoma, sulla base della valutazione ex ante del costo legato
ad ogni assunzione agevolata.
2. Il beneficio è autorizzato secondo l’ordine cronologico di presentazione dell’istanza
preliminare.
3. Per le assunzioni effettuate prima che sia reso disponibile il modulo telematico dell’istanza
preliminare, l’INPS autorizza il beneficio secondo l’ordine cronologico di decorrenza
dell’assunzione.
Articolo 11
Norme di rinvio
1. La disciplina dei rapporti tra il MLPS e l’INPS nonché dei reciproci obblighi verrà definita da
apposita convenzione da stipularsi entro due mesi dalla data di pubblicazione del presente
decreto.
2. Le procedure relative alle procedure operative di attuazione della misura saranno illustrate in
apposita circolare emanata dall’INPS.
Il presente decreto verrà trasmesso ai competenti organi di controllo e successivamente pubblicato
sul sito internet istituzionale “ www.lavoro.gov.it ” e sul sito “ www.garanziagiovani.gov.it ”.


              Limiti di spesa e contratti incentivati per regione / provincia autonoma
                                                             (articoli 1, 4, 7)

Regione Limite di spesa (euro) Tipologia di contratto incentivato
Abruzzo 4.000.000,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Basilicata 627.180,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Calabria 10.790.413,26 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Emilia - Romagna 7.417.948,40 Contratti a tempo indeterminato, anche a scopo di somministrazione
Friuli - Venezia Giulia 2.500.000,00 Contratti a tempo indeterminato, anche a scopo di somministrazione
Lazio 35.700.000,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Liguria 2.779.000,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Lombardia 52.393.780,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Marche 3.200.000,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Molise 200.000,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Prov. Autonoma Trento 783.500,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Puglia 28.454.459,00 Contratti a tempo indeterminato, anche a scopo di somministrazione
Sardegna 12.209.063,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Sicilia 10.000.000,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Toscana 9.000.000,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Umbria 3.700.000,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto
Veneto 5.000.000,00 Tutte le tipologie di contratto di cui all’art. 4 del presente Decreto

http://www.inps.it/CircolariZIP/Circolare%20numero%20118%20del%2003-10-2014_Allegato%20n%201.pdf