Pensia de urmaş.

  Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedata era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
  Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

• până la vârsta de 16 ani;
• daca îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
• pe toata durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b;
• cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi reprezintă însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.

  Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani.
  Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.
  Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie.
  Soţul supravieţuitor beneficiază de pensie de urmaş pe o perioada de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).
  Soţul supravieţuitor care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârsta de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie stabilit conform art. 5 alin. (3).
  Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

• pentru un singur urmaş - 50%;
• pentru 2 urmaşi - 75%;
• pentru 3 sau mai mulţi urmaşi - 100%. 

Pensia de invaliditate.

   Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de munca, din cauza:

• accidentelor de muncă;
• bolilor profesionale, tuberculozei, SIDA, neoplaziilor;
• bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

  Beneficiază de pensie de invaliditate şi:

• asiguraţii care satisfac obligaţii militare;
• elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;
• persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din aceasta cauza. 

Pensia anticipată.

  Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.
  La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele in care asiguratul:

• a beneficiat pensie de invaliditate;
• a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu condiţiile absolvirii acestora;
• a satisfăcut serviciul militar, ca militar in termen sau militar cu termen redus, concentrat, mobilizat sau in prizonierat;

  Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limita de vârsta.
La împlinirea vârstelor standard de pensionare sau a vârstei standard reduse în condiţiile art.42 din Legea nr.19/2000 cu modificările şi completările ulterioare, pensia anticipată devine pensie pentru limita de vârsta şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de vârsta făcându-se la cerere.

Pensia pentru limită de vârstă.

   

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare CONTRIBUTIV prevăzute de lege.

Vârsta standard de pensionare reprezintă vârsta, stabilită de lege, pentru bărbaţi şi femei, în raport cu anul şi luna naşterii de la care aceştia pot obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care operează reducerile prevăzute de lege.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare.

Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare

 

În situația femeilor, vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare CONTRIBUTIV cresc eșalonat,  în intervalul septembrie 2024 - ianuarie 2035, astfel:

·        Vârsta standard de pensionare creşte de la 62 de ani și 3 luni la 65 de ani;

·        Stagiul complet de cotizare contributiv crește de la 32 de ani și 8 luni la 35 de ani.

Pensii comunitare pentru cetatenii romani care lucreaza intr-un stat membru UE.

 AVETI DREPTUL LA PENSII COMUNITARE DIN FIECARE STAT MEMBRU IN CARE AŢI LUCRAT! TRATAMENT EGAL PENTRU TOŢI CETĂŢENII UE! PUTEŢI PRIMI PENSIA LA DUMNEAVOASTRĂ ACASĂ, ÎN STATUL DE DOMICILIU!
  În relaţiile dintre statele membre sau aplicat prevederile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 şi 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuite, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr.
883/2004 şi de Regulamentul (CE) nr. 987/2009. În relaţia cu statele Spaţiului Economic European (Liechtenstein, Norvegia, Islanda) şi cu Elveţia Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi 987/2009 sunt aplicabile începând cu 01.06.2012, respectiv 01.04.2012.
  Pentru aplicarea prevederilor Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 şi 987/2009, precum şi ale Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 şi 574/72: CNPP îndeplineşte rolul de organism de legătură în materie de pensii, asigurând comunicarea inter-instituţională, CNPP neavând atribuţii legate de stabilirea
şi plata pensiilor în sistemul public de pensii din România, atribuţii ce revin exclusiv caselor teritoriale/sectoriale de pensii, în calitate de instituţii competente. În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu
modificările şi completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011.
  Dacă domiciliaţi pe teritoriul unui alt stat membru trebuie să depuneţi cererea de pensie la instituţia de asigurări sociale de la locul de domiciliu, care va face toate demersurile către instituţia competentă din România, nefiind necesară deplasarea dvs. în România, în acest scop. Cererea va fi însoţită de toate documentele prevăzute de legislaţia română în vederea acordării drepturilor de pensie. Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care nu sunteți în posesia documentelor de vechime în muncă, este necesar să vă adresați, în nume propriu, foştilor angajatori sau deţinătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obţinerii lor.
   Pentru depunerea cererii pentru acordarea prestaţiilor de pensie în România, persoana interesată
trebuie să îndeplinească formalităţile cerute de legislaţia română în vigoare şi să furnizeze toate
informaţiile relevante şi documentele justificative:

• carnet de muncă;
• adeverință/e de vechime în muncă;
• adeverință/e privind condiţiile de muncă
• deosebite/speciale;
• diplome de studii superioare;
• livret militar;
• acte de stare civilă;
• cod de asigurare socială;
• orice alte acte necesare categoriei de pensie solicitate.

   Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverinţe de vechime în muncă fostelor unităţi angajatoare sau deţinătorilor arhivelor acestora, adeverinţe care vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

a) denumirea angajatorului;

b) datele de identificare a persoanei;

c) perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă;

d) menţionarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;

e) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;

f) salariul tarifar de încadrare;

g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;

h) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat.

  Actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

  Dacă aţi desfăşurat activităţi profesionale în România şi în alte state membre puteți solicita acordarea

drepturilor de pensie atât potrivit legislaţiei în vigoare în România, cât şi potrivit legislaţiei celuilalt stat membru implicat.