Ajutorul de șomaj în România

 Pentru a beneficia de prestaţii de şomaj, cetăţenii care au lucrat în România şi se află în situaţie de şomaj trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

• să aibă un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni care preced data înregistrării cererii pentru acordarea prestaţiei de şomaj;
• să nu realizeaze venituri sau să realizeze din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
• să nu îndeplinească condiţiile de pensionare;
• să fie înregistraţi la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări de şomaj, după cum urmează:

• în calitate de salariat: 
      1. angajatului i se opreşte 0,5% din salariu de către angajator
      2. angatatorul va plăti o contribuţie de 1% aplicată sumei veniturilor
• în calitate de lucrător independent: asigurarea este facultativă, contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj reprezintă 1,5% din venitul lunar declarat în contractul de asigurare.

Prestaţia de şomaj se acordă şomerilor, pe perioade diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

• 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 1 an;
• 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
• 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Cuantumul prestaţiei de şomaj este:

• 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;
• 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
• 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;
• 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 ani.